Mie astăzi relațiile sentimentale mi se definesc palpabil ca un dormitor pe care, până să ți-l delimitezi personalizat la casa ta, cu perne și pufuri drăgăstoase, fără perturbări sonore sau vizuale, îl folosești multifuncțional: cameră de zi, de musafiri, de sport, de cine romantice și sală de lectură.
Să nu stai să speli podeaua și păcatele după fiecare pereche de bocanci care îți trece pragul, să nu arunci sub pat obiectele care nu dau bine la vedere, nici metaforele care se lovesc de ziduri de singurătate. Să împachetezi surprize, fără să cauți prin sertare pentru reorânduiri. Să nu scuturi greșelile de praf, ci să le lași așezate, asumate în trecutul lor. Să mături tristeți, să lustruiești incompatibilități și să îndeși așteptări și zâmbete. Să ajustezi măsuri, să accepți limitările construcției, dar să te bucuri de spațiul tău. Să știi când să aerisești și când să închiriezi alt acasă.
Să îți păstrezi dormitorul- și relația- curate și confortabile, fără să simți speteala activității, durerile de cap, de spate sau de suflet, mâinile scofâlcite și ochii plânși- probabil acesta este testul de admitere în ierarhii emoționale.
Ce frumos ai scris :)
RăspundețiȘtergereMulțumesc pentru apreciere și vizită. :)
RăspundețiȘtergerePrimul pasaj imi suna a viata din studentie:)
RăspundețiȘtergereNu ma refer exhaustiv la perioada asta, dar punctezi bine.
RăspundețiȘtergereAsa e inima, un spatiu multifunctional in care se intra si descult, si cu bocanci si cu panrofi cu toc. Frumos scris.
RăspundețiȘtergereMultumeesc pentru apreciere, cu scuze intarziate pentru ca nu-ti observasem vizita! :)
Ștergere