miercuri, 1 august 2012

E mare nevoie de literatură!

miercuri, august 01, 2012 Scris de Cristina Niciun comentariu
     ...afirmă personajul romanului "Valea cu iubiri" a prozatorului Dan-Ion Vlad.
     Apărută la editura "Scrisul românesc", această carte descoperită în biblioteca din sufragerie are trei elemente care îi personalizează prima pagină: data (12 aprilie 1985), semnatura mamei cu numele de domnișoară și un loc, al achiziționării, cel mai probabil. Coperta este respingătoare, un portret de blondă cu cărarea pe partea dreaptă ( are și ochi albaștri și o postură de top-model), alăturat unui prim-plan cu câteva margarete, pe fondul unui peisaj montan. Întotdeauna am fost de parere că o copertă ar trebui să îmbrățișeze ideea textului, fără a-l dezbrăca de substanță, întocmai brațelor deschise care îți lasă pieptul descoperit apropierii, cel puțin fizice. După primele pagini aflu că, de fapt, coperta e de o anticipare ucigașă de esențe și imprevizibil și poate instructorul meu auto are dreptate când afirma că "trebuie să încerc nordicii, sunt la modă acum'.

luni, 30 iulie 2012

Clăbuci

luni, iulie 30, 2012 Scris de Cristina 3 comentarii
     Mi-am petrecut weekend-ul într-o bulă, într-o spumă mustind a râsete și a soare, a subtilități joviale și a cod galben de inimi netensionate. Un fragment de univers care și-a delimitat restrictiv coordonatele, în repere temporale de sărbătoare imaginară.
     Un instantaneu fotografic de familie, cu toți ai tăi, buni și răi, cei mai iubiți și cei cu defectele cel mai greu de acceptat. O bucătărie plină de arome aburinde și vase care trec din mână în mână pentru a împăca toate papilele salivânde pofticios. Un balansoar asortat unei discuții fără însemnătate logică, dar cu greutate pentru traficul emoțional, în repausul căruia fanteziile interioare pendulează leneș între concretizare și anulare, iar ceașca de cafea între preaplinul licorii și stropii prelinși în reacțiunea mișcării de legănare.

luni, 23 iulie 2012

Acasă, pe scurt, pe grabă

luni, iulie 23, 2012 Scris de Cristina 3 comentarii
     Acasă e grădina cu flori și balansoarul de vise din fața casei. Acasă e foșnet de iarbă, uscată acum și curtea de la garaj plină de păsăreturi colorate și nestresate. Mirosul cafelelor mamei. Acasă e unde e mama. Acasă e biblioteca și poveștile din sufragerie și patul rece din nopțile ploioase de vară copilărească. E vacanța cu lecturi de spălat mintea și de răcorit sufletul.

miercuri, 4 iulie 2012

Va urma...

miercuri, iulie 04, 2012 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Vreau sa scriu despre paradoxuri intrinseci si despre cum mi-am facut un plan de economii( a se citi datorii), care s-a finalizat cu shopping. Vreau sa scriu despre cum a fost la concertul Vita de Vie si despre cat de concentric imi formeaza facultatea asta perspectivele.
     Vreau sa merg pe niste strazi pe unde nu am mai fost, vreau la Vulcanii Noroiosi si vreau cateva minuni, vreau povesti cu finaluri fericite necliseistice si musai o bursa! Momentan am doar de invatat, ca sesiunea nu mi s-a terminat.Nu am timp sa pierd vremea. Oare?!
     Toate cele bune si la cat mai constructive momente!
   

vineri, 22 iunie 2012

Din nou în Garajul Europa Fm

vineri, iunie 22, 2012 Scris de Cristina Niciun comentariu
     Ceea ce urmează să anunț ar putea fi pretextul unui concurs pe blog. Însă rămâne doar un motiv de bucurie personală.
     Am ajuns prima oară în Garaj cu ocazia audiției albumului "2012" al trupei Vama, despre care am povestit deja. Acum e rost de revenire, întrucât pe 27 iunie e ultimul concert din sezon și musafirii sunt Vița de Vie. Ei vor reedita concertul acustic pe care l-au susținut în București și Timișoara. Și cum eu am câștigat deja o invitație dublă, mă gândesc că poate aș mai putea face pe cineva fericit.
     D-abia aștept!!
 

duminică, 17 iunie 2012

Weekend de București

duminică, iunie 17, 2012 Scris de Cristina Niciun comentariu

     Bucureștiul abundă weekendul acesta în tot felul de evenimente, așa cum îi stă bine unui Oraș care are de oferit și altceva în afară de griul cotidian.
     Street Delivery propune pe strada Arthur Verona un zarzavat urban: ateliere de copii, proiecții de film și documentare, concerte, teatru și multe alte concepte  prin care se urmărește convertirea peisajului urban în spațiu viu.
     *
     Ursus Evolution a reprezentat. sâmbătă seara o alternativă ofertantă de concerte rock și o picătură de hip-hop și continuă și duminică, adunând în Piața Constituției nume cunoscute ale industriei muzicale românești: Antarctica, SickSound Crew, raku, C.T.C., Les Elephants Bizarres, Șuie Paparude, Guess Who, Vama.

sâmbătă, 9 iunie 2012

Bilanț # fără număr

sâmbătă, iunie 09, 2012 Scris de Cristina 2 comentarii

     Sunt irascibilă. Îmi lipsește o energie pe care nu am mai avut-o, mi-e dor de ceva neștiut.
     M-am îndepărtat de optimismul și pozitivismul pe care mi le doream în predilecțiile personale pentru 2012. Urăsc perioada din mijlocul anului, când motivațiile deciziilor luate la început de an îmi par atât de departe și imposibil de străine de mine! Și eu atât de incoerentă în stări!

     Nu am ascultat muzică nouă, ratez și în vara aceasta toate numele grele care bifează prezența pe scenele românești, nu am mers la karaoke, nici măcar sub duș nu am mai făcut vocalize, mă scald în tonuri (și toane!) negre, iar critica-mi merge fix unde doare mai tare- la cei care contează.

vineri, 1 iunie 2012

Leapsa cu gust de copilarie

vineri, iunie 01, 2012 Scris de Cristina 2 comentarii
     1. Care era jocul tau preferat din fata blocului?
     Din fericire, am avut norocul de a nu copilari in fata blocului, ci pe ulita bunicilor. Si in fiecare seara ne strangeam "la sipot"o mana de copii de toate varstele. Jucam fotbal, furam piersici, imparteam cirese si coceam porumbi. Mergeam la rau si in colindete si ne petreceam impreuna de revelion.
     Cel mai mult jucam "De-a v-ati ascunselea", mai ales cand se innopta de-a binelea si cautarile erau totdeauna pline de adrenalina, dar victoriile intens savurate.

miercuri, 30 mai 2012

Cultura face diferența

miercuri, mai 30, 2012 Scris de Cristina 7 comentarii

     Prioritar pe dinăuntrul unui individ, dar se reflectă exhaustiv în afară. Din păcate, nu e un accesoriu la vedere, un brizbriz colorat care să ia ochii într-o societate în care ne confruntăm cu lipsuri materiale și mai ales cu o criză de identitate și valori. Cultura e mai mult decât un moft de-o vară sau un trend de sezon.
     Cultura te transfigurează și te aruncă din platitudine sufletească într-un vârtej emoțional, îți trezește simțuri și naște frământări. Fie că e vorba de o piesă de teatru, o replică dintr-o carte sau un film, o pictură sau un concert, actul respectiv te incită la dialog cu sinele, îți conferă un teren alunecos din care nu te mai poți salva decât prin alte infuzii asemănătoare. Setea de frumos devine dependență și leagă rod emoțional, pe fondul cotidianului anost sau gri sau încărcat cu mici victorii personale. Ca pe un drum cu intersecții sau ca într-o vitrină cu obiecte promoționale, totul tine de nevoi și de alegerea de a-ți trăi viața dincolo de limita subzistenței, dincolo de traseul casă-birou și teancul de facturi lunare. Alegerea de a trăi frumos.

sâmbătă, 12 mai 2012

Vreau două statui mai mici!

sâmbătă, mai 12, 2012 Scris de Cristina 5 comentarii

     Și mai vreau să nu mă simt vinovată pentru că le vreau. Vreau încrederea că mi se cuvin, fără să cad în aroganță. Și vreau să mă simt confortabil chiar dacă sunt arogantă când mă gândesc că vreau două statui mai mici pentru că le merit!
     *
     La cursul de leadership pe care l-am început săptămâna trecută, speakerul motivațional ne-a împărtășit din secretele succesului său ( nu tocmai secret) și a tot insistat asupra ideii că a fost remarcat și propulsat în carieră pentru că își făcea bine treaba. Bun, toți tindem spre dezideratul acesta- să fim buni în ceea ce facem, de la implicarea în acțiuni de voluntariat, până la joburile care ne aspiră aspirațiile personale în sacul unui aspirator care le prafuiește cu lipsă de timp și motivație și le menține în așteptare după trecerea unor deadline-uri urgente, dar repetabile. "Dar dacă nu te remarcă nimeni?"- a venit firesc întrebarea din rândul audienței interesate de multiplicarea metodei. “Atunci e vina ta”, vine răspunsul prompt al celui din fața noastră, e vina ta că nu te faci remarcat."