Bătrânețe versus îmbătrânire activă

     "Bătrânețea-i haină grea", zice o vorbă din bătrâni, pe când o alta contracarează cu ceva mai multă generozitate etatea "Cine nu are bătrâni, să-și cumpere". E multă înțelepciune în popor, dar autosuficiența ne împiedică pe noi, mai tinerele generații, să ne căutăm rădăcinile, să smulgem buruienile ignoranței și să lăsăm loc vlăstarilor de respect și toleranță.

     În context european, anul acesta se celebrează îmbătrânirea activă și solidaritatea între generații și modul în care vârstnicii pot căpăta un rol activ în societate. Însă când începe bătrânețea și care sunt activitățile sociale, culturale sau economice în care aceștia se pot implica activ?

     Personal, perspectiva asupra vârstei mi s-a schimbat pe masură ce am crescut și eu și am început să-mi conștientizez propria evoluție. În copilărie, îmi imaginam că deja de la 20 de ani ești "om mare", cu familie și prestanță în spate; astăzi sunt doar "studentă". Apoi, bunicii mi-au devenit pe rând pensionari, iar ea, dintr-o profă de română riguroasă, a devenit deținătoarea cămării cu bunătăți (să nu mă exprim greșit- bunătățile existau și înainte, dar cumva renunțarea la barierele impuse de atribuțiile profesionale mi-au umanizat bunica într-o măsură percepută numai prin ochii inocenți ai copilăriei). În cadrul stagiilor clinice din facultate, am observat în timp diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică a pacienților, dintre starea fiziologică și cea psihologică și mai ales de unde începe declinul funcțional, având alături colegi de toate vârstele, inclusiv 40 +. Iar acum, când și părinții mei mai "scârțâie" din încheieturi, aș vrea să cred că bătrânețea e dincolo de limite.

Mai multe gânduri...

Toamna se numără spectacolele de teatru II

MARATONUL TEATRULUI INDEPENDENT - BUCHAREST FRINGE, EDIŢIA A DOUA începe astăzi. Un Festival de cursă lungă, cu:

7 ZILE de Festival
43 DE SPECTACOLE din Bucureşti, Cluj, Sibiu, Tg. Mureş, Bacău.
11 SPAŢII de joc: Godot Cafe-Teatru, Teatrul de Comedie – Sala Nouă, Teatrul Arca din cadrul La Scena, Teatrul Apropo, Teatrul Tabu/Legere Live, unteatru, Teatrul LUNI de la Green Hours, Teatrul În Culise, Club UNITER, Teatrul de Sufragerie şi Sala ARCUB
1 PREMIERĂ: – ”A Junk Tango Story”, de Chris Simion

Mai multe gânduri...

Toamna se numără spectacolele de teatru!

     Astăzi începe a V-a ediție Undercloud- Festivalul de Teatru Independent de orice, un FESTIVAL DE TEATRU VIU, care nu lâncezește, care nu se blazează, care nu se poticnește, care nu se plictisește, care nu se repetă.
    Programul conform afișului:

 

Din păcate, am ratat șansa de a voluntaria în sprijinul acestei mișcări, dar poate la anul...

Mai multe gânduri...

Update: NU sunt Blogger European, promovez voluntariatul!

     UPDATE: Rezultatele concursului aici.
     La prima citire, impactul fondurilor europene în România îmi suna arid. Și oarecum pompos, gândindu-mă la toate planurile, documentele, semnăturile, legislația în vigoare și mai ales birocrația care se învârt, presupus, în jurul acestui concept. Însă, acum zâmbesc în sinea mea, știind cât de dragă mi-a devenit aceasta terminologie, chiar după primul proiect pe care l-am experimentat dintr-o postură detașată de cea a beneficiarului care atrage fondurile. Deși neprietenoase la început, printr-un lexic îndepărtat de sfera mea imediată de interes, implementarea unui proiect, impactul acestuia prin atingerea obiectivelor și priorităților, strategiile de promovare a conștiinței europene sau dimensiunea interculturală mi-au devenit limbaj uzual, cu ajutorul cărora am putut jongla natural în candidaturile ulterioare depuse în vederea atragerii de fonduri europene.

Mai multe gânduri...

Într-o mână primesti, cu cealaltă nu dai

     Așa se întâmplă atunci când ți se întâmplă lucruri frumoase, dar pe care nu le dorești. Deci, oarecum pe plus, pentru că nu prea ne mai punem problema meritului personal.
     Și nu te poți supăra, nu te poți arata nemulțumit- față de tine, de șansă, de cei din jurul tău- când nu ți se întâmplă cele pe care le dorești și le aștepți cu atâta cosum interior, nu? Cele cărora aproape le-ai putea palpa contururile într-o contractare a simțurilor, când implori Universul să lucreze pentru tine.

Mai multe gânduri...

Pay it forward!

     De la umbra prea putin racoroasa a baldachinului, lumea nu se arata mai buna. Caldura e totusi, suficient de deasa, cat sa-mi anestezieze temporar setea de dreptate. Lumea mai poate astepta sa fie salvata, nu, nu, azi e prea cald! Si totusi....Cum ar fi?

Mai multe gânduri...

Concertul Lady Gaga în România și 3 momente de reflecție

     La aproape o săptămână de la concertul susținut de Lady Gaga în România, cred că s-a scris cam tot ce era de scris. De la curiozitatea celor mai mulți dintre cei prezenți în Piața Constituției, până la fanatismul grupului din zona Monster Pit, de la intrigile poveștilor cuprinse în show-ul de două ore până la problemele de sunet ale spectacolului (?), de la ținutele spectaculoase pe care artista le-a schimbat după fiecare melodie pânaă la timpul prea lung scurs între piese, că o egalează sau nu pe Madonna, că a avut un discurs prea puțin individualizat sau că mesajele pozitive au fost atât de mobilizatoare, toate aceste capitole au fost devorate în impulsul reacțiilor imediate. Plus multe multe alte detalii, păreri și argumente despre cum s-a văzut, dar mai ales simțit, de la fața locului.

Mai multe gânduri...

Recenzie "Am numărul tău"- Sophie Kinsella

     "Iată cartea ideală: o citești repede, o citești râzând și tocmai când crezi că ai avut de-a face cu o lectură ușoară de vară, începi să-ți pui întrebări despre sensul vieții"- The Plan Dealer.
     Asta zic ei.
     Sophie Kinsella, pe numele ei adevărat Madeleine Wickham, scrie romane sub incidența genului chick lit(erature), gen care gravitează în jurul feminității moderne, în special a problemelor cauzate de intrigi din sfera realității imediate: prietene, iubiți, viitori socri,colegi de muncă.

Mai multe gânduri...

Dolce far niente în vacanță- La dolce vita!

     O poveste ușor de urmărit, ce își conturează stuctura plecând de la pretextul călătoriei. Nu una inițiatică, așa cum se întâlnește în basme, ci una postmaturitate, a acceptării și a reglării conturilor interioare. Un cântec având versuri accesibile, despre cum te poți prăbuși în dragoste.

    La dolce vita- Elisabeth Adler (autoarea best-seller-urilor Totul sau Nimic, Niciodată nu e prea târziu, Secretele trecutului) se remarcă printr-o compoziție atrăgătoare din punct de vedere al planurilor narative, în care rolul de povestitor este asumat succesiv de personajele romanului. Astfel, cititorul are acces din mai multe unghiuri la cadrele acțiunii, devenind complice personajului care se mărturisește, pe parcursul unui întreg capitol.

Mai multe gânduri...

E mare nevoie de literatură!

     ...afirmă personajul romanului "Valea cu iubiri" a prozatorului Dan-Ion Vlad.
     Apărută la editura "Scrisul românesc", această carte descoperită în biblioteca din sufragerie are trei elemente care îi personalizează prima pagină: data (12 aprilie 1985), semnatura mamei cu numele de domnișoară și un loc, al achiziționării, cel mai probabil. Coperta este respingătoare, un portret de blondă cu cărarea pe partea dreaptă ( are și ochi albaștri și o postură de top-model), alăturat unui prim-plan cu câteva margarete, pe fondul unui peisaj montan. Întotdeauna am fost de parere că o copertă ar trebui să îmbrățișeze ideea textului, fără a-l dezbrăca de substanță, întocmai brațelor deschise care îți lasă pieptul descoperit apropierii, cel puțin fizice. După primele pagini aflu că, de fapt, coperta e de o anticipare ucigașă de esențe și imprevizibil și poate instructorul meu auto are dreptate când afirma că "trebuie să încerc nordicii, sunt la modă acum'.

Mai multe gânduri...